SMURD

Poporul Roman ar trebui sa inteleaga ca nu e solidar cu SMURD sau cu Raed Arafat. Noi, cei obisnuiti sa ne manifestam frustrarea tastand ( e totusi frig afara nu? putea sa demisioneze si asta vara cand ieseam la o terasa ) suntem ipohondri, suntem obisnuiti sa  sa fim salvati mereu de cineva…

Realitatea e crunta, ne doare in cur si suntem niste ipocriti. Doar spaima ca ne cade un ghiveci in cap de la un balcon stoarce  din noi picatura asta gen “Like” sau “Share”.  Raed Arafat presteaza, o face si’o face bine, nu o face insa gratis cum probabil multi in naivitatea lor imbecila o cred

Tot respectul pentru ideea de SMURD insa asta nu trebuie obligatoriu asociata cu Raed Arafat, in spatele lui e o intreaga armata de adevarati profesionisti. Incepand de la soferi, brancardieri si continuand cu asistenti sau doctori. AIA REPREZINTA SMURD bai natarailor, nu mai faceti lobby omului, inconstientilor

Mno, acu’ ma puteti injura

End..

Arta de-a fi NAIV.. Cu gratie

Mereu alegerile pe care le facem vor fi puse sub semnul indoielii de ceilalti. Credintele tale? La fel! Toti cred ca te stiu de atat de multa vreme incat fara probleme pot gandi in locul tau. Pot fi TU, fara sa faca nici cel mai mic efort. Stiu exact cum trebuie sa faci, ce trebuie sa spui si mai ales ce trebuie sa simti. Nu e usor sa traiesti mai degraba stiind despre altul, decat stiind despre tine. Daca o sa intrebam acei oameni ce stiu despre ei, se va asterne linistea.

De-asta cred ca sunt un prost. Pentru ca intotdeauna am inteles nevoia de spatiu a cuiva. Am respectat asta cu atata sfintenie incat am ajuns si eu sa cred ca sunt un mare naiv. Am inteles si-am acceptat libertatea de-a trai dupa bunul plac…Am inteles-o atat de bine incat ma fluier singur.
Dar o sa mor cu convingerea ca LIBERTATEA ne defineste ca fiinte, Atunci cand renuntam insa la noi, la cine suntem, la ce are valoare de adevar in ochii nostri, cine naiba mai suntem??? Si-asa nu reprezentam aproape nimic pentru cei din jurul nostru…Sunt prea putini cei care se uita la noi si de la departare ne fac cadou un zambet “intelegator”.

Pentru Dumnezeu, devenim sclavi ai unei sorti stabilita de altii, hotarata de altcineva mult dupa ce ne-am nascut. Indiferent de cat de complexa ar fi lumea in care traim simplificam totul la nivel primar. Traim doar pentru a manca, a incerca sa ne impunem in fata altora cel putin la fel de speriati si de nedumeriti ca noi.. Toate astea  pentru ca am uitat cu desavarsire sa ne raportam in primul rand la propria fiinta. Facem din ce in ce mai des aceeasi greseala: “sa fiu ca ala, sa am ce are ala si sa pot ce poate ala…” Wrong!
Compromisul e pentru cei slabi, mereu spunem asta, nu suntem insa dispusi sa acceptam ca pretul acestei slabiciuni e insasi propria noastra groapa.

Welcome to my truth!