Archive for September, 2013

September 28, 2013

Umilinte. Mereu aceleasi umilinte.

trenRomani, mereu aceeasi romani.

Intr’un tren o tanara e umilita de trei cioroi ordinari. De ce? Exista totusi o scuza aici. In tren era doar tanara si cele trei primate… Draga cetateana, ce cautai in tren daca ai vazut ca’i gol? Ti’ai cautat’o nu? Zi drept. Ti’ai cautat’o, sigur. Altfel nu aveai ce cauta intr’un tren din Romania. Ziua, in amiaza mare… Fac pariu ca nici bilet nu aveai. Ciorile alea negre si urate de parca au fost cacate de Satana probabil aveau. Au vrut sa te pedepseasca. Clandestino care esti! iustra necunoscuta, de ce nu ai BMW?

Sper totusi ca ironia nu a fost prea subtila. Draga CFR, iti dau bani pentru a circula cu niste trenuri in care miroase a cacat de mi se usuca portofelul. De ce sa suport si duhoarea unor nenorociti ordinari, slinosi si libidinosi? De ce sa iti dau bani cand calatoresc alaturi de niste ciori care indeasa in buzunarul controlorului 2 lei… Care ma mai si violeaza, care vor sa’si apropie gura aia care miroase a voma de mine?

In alta ordine de idei. Chiar nu mai erau oameni in trenul ala? Erau cacati deja pe ei de frica? Radeau ca ultimile gaini idioate ca de’o gluma buna? Nu, dragi protagonisti ai acestui filmulet. Nu a fost o gluma buna. A fost un film in care o femeie a fost agresata de cateva ciori ordinare. E ceva amuzant in asta? Va intreb pe voi, dragi romani care sunt absolut convins ca erati in tren si va faceati ca nu vedeti. A fost amuzant?

http://www.gandul.info/magazin/video-ce-pateste-o-tanara-singura-intr-un-tren-din-romania-11409603

Advertisements
Tags: , , ,
September 26, 2013

Andreea Felicia Anghel, sa’ti fie rusine, nesimtito!

Doamna, sunteti o nesimtita! Punct. Tot respectul pentru durerea  dumneavoastra, dar asta sunteti, o nesimtita! Inteleg ca v’oti fi saturat sa nu aveti argumente. Nici n’ati avea cum. Sunteti prea ocupata sa stergeti comentariile si intrebarile deranjante. Cum sa le pregatiti? Cand? Toata ziua sunteti la televizor sau pe Facebook. Astazi v’am pus o intrebare decenta, ati sters marlaneste intrebarea. Ca ultima pitipoanca. Ce era deranjant in ea? Poate raspundeti aici. O repet.

“Cu cine ramane copilasul ala (care se presupune ca e traumatizat) acasa cand dumneata si sotul sunteti la televiziuni? Ramane cu bunica?” O nesimtita doamna, asta sunteti, as intra in pamant de rusine!

Cand ati fost intrebata dupa aia de ce stergeti comentariile, de ce nu raspundeti la intrebari, ce’ati facut? Va spun eu, le’ati mai sters odata. Rusine, sa va fie rusine! Odata cu asta ati dovedit cata durere va salasuieste in suflet. Fix in cur va doare. Popularitatea capatata pe spatele bietului copil e infinit mai importanta pentru familia dumneavoastra, se pare. Am spus: tot ce se vede este ca moartea bietului copil e cel mai bun lucru care vi se putea intampla. Niste nesimtiti ordinari sunteti! Sa va fie rusine!

Intr’atat vi s’a urcat popularitatea si celebritatea la cap? Atat de tare? Pe spatele unui biet copil? Un erou? Ah, daca cineva considera ca inconstienta unei babe idioate poate transforma in act de sacrificiu moartea unui copil, va gadila orgoliul? Vad ca aveti deja lingai, deja va coafeaza ideea. Una din persoane este o anumita Sorina Todea.

Hal de om…

Snapshot_2013-09-26_194735

Mai doamna, mai cucoana, tu ai idee ce vorbesti? Incerc sa imi dau seama daca sunteti pur si simplu inconstienta. Ce mama de ingeras? Sunteti nebuna. Despre ce sacrificiu vorbesti? Cucoana pocnita la hipotalamus! Ce sacrificiu? Pai ce, a ales copilul ala sa se sacrifice pentru binele omenirii? Cretino! A murit datorita inconstientei si indolentei oamenilor. Om cu gandire de primata! Despre ce ingerasi vorbesti? Ce sacrificiu? Mama de ingeras? Pe celalalt ingeras il lasa unde? Cat sunt ei la televiziuni, cu cine ramane acasa acel copil? Cu aceeasi baba care a mai omorat unu’? Voi nu vedeti ca ganditi ca un cur de babuin?

Voi va dati seama? Pana unde pot merge cu neputinta intelectuala unii oameni? Ma, nu va e rusine? Nu mai aveti simtul ridicolulu? Animale imbecile!

Raspunde, doamna Andreea Felicia Anghel, aici. Dovedeste ca nu esti o scroafa. CU CINE RAMANE COPILUL ALA ACASA CAT TIMP VOI RUPETI SCAUNELE TELEVIZIUNILOR CA ULTIMII AHTIATI DE POPULARITATE?

September 26, 2013

Cred in Dumnezeu pentru ca mi’e frica de Iad.

images-23Pai da. Daca nu esti credincios, o sa te duci in iad. Vai de curu’ tau daca ajungi acolo! Nu vrei sa stii! Sa vezi tu, iti mai arde sa fii pacatos cand ti’o baga Satana tridentu’ ala in cur? Cand ti’o da sa mananci numa dovlecei fierti, sa bei numa’ apa sau iti administreaza v’o muie d’aia de’o sa ai vesnic dureri de masele? N’o sa regreti c’ai ajuns in iad? Normal. In iad te fierb aia in smoala, in niste cazane mari. O sa stai in camere cu paturi supra etajate si’o sa fii singurul frumos si sexi dintre patru’j doua de namile basinoase si vesnic excitate. Atunci sa te vad.

Sa te vad eu cum rezisti fara bere, cu colesterolul vesnic marit si inconjurat numa’ de femei urate si frigide sau lesbiene. Sau d’alea nimfomane in conditiile in care tu o ai si mica si ejaculezi si precoce. Iti mai arde sa fii pacatos? Nu o sa regreti atunci ca nu ai ajuns la biserica in timpul vietii? Nu o sa suferi ca nu ai purtat si tu cruciulite la gat pe dinafara hainelor? Ca nu ai fost si tu ca credinciosii astia de ziua a saptea care’s in stare sa’si atarne de lant cruci cat alea de mormant de mari? Ca nu te’ai dus si tu sa cotizezi la homalaii si escrocii astia de popi cu sume semnificative de bani?

Nu o sa regreti atunci ca nu ti’au ramas si tie patru’j de floci printre dinti cand lingeai nush ce moaste ca pensionarele alea care stau in genunchi cate sapte ore si n’au nici pe dracu, dar te ridica pe tine de pe scaun in tramvai ca’s batrane si bolnave? Hehee… Pocaieste’te, nemernicule! In iad or sa vina sa se cace in gura ta toti maidanezii la care le’ai dorit moartea, pisicile. Or sa te barfeasca toate babele si’o sa ai vesnic mancarimi in cur si niste maini foarte scurte, fara degete.

Pocaieste’te, atat iti zic!

September 25, 2013

Doliu National? Da’te dreaq de martafoi…

Snapshot_2013-09-25_151439Hai sa nu fim tampiti. Sa pastram totusi o limita a bunului simt, a decentei. Hai sa constientizam totusi masura ridicolului in ceea ce facem. Si eu iubesc cainii, nu’i vreau haituiti pe strazi. Nu m’as duce totusi cu afise si pancarde pe care sa pun desene grotesti, n’as scrie pe’o laba “doliu national”. Bine, inteleg sa lesine cateva ametite din cauza bufeurilor generate de menopauza. Doliu national? Come on…

Ce urmeaza? Doliu national pentru uciderea tantarilor? A mieilor de craciun? Ia imaginati’va, in China se mananca animalul despre care vorbim. Or fi dreaq mai retarzi chinezii aia. Sau n’or sti sa scrie la intrarea in restaurante, la meniu, ca’i servesc doar p’aia de nu iubesc animalele. Cum e? Nu i’or iubi si ei? Le’o place doar gustul lor? Doliu national? Pfff…

Am umblat cu sacii in carca pentru ei prin zapezi pana la oua, impreuna cu prieteni le’am dus mancare la adaposturi, i’am scos din zapezi. Satisfactia noastra era sa’i vedem bucurosi, dand din coada. Nimeni nu stia ca facem asta, spre deosebire de Nadine, nu ne duceam acolo doar sa facem poze in fata portilor. Deci? Despre ce vorbim? Mergem sa protestam contra eutanasierii cainilor comunitari. Da’i ocolim cand iesim din casa, nu care cumva sa ne muste. Ar fi de cacat sa ne schimbe perceptia o pereche de colti adanc infipti in buci.

Nu? Da’tee…

 

 

September 24, 2013

E. Serban. N’as vrea sa fiu in pielea ei.

Cand multe nu mai sunt de spus, cand lucruri nu mai sunt de facut sau visele s’au terminat, viata incepe sa doara.
Trecutul devine amintire, viitorul devine un mormant trist pentru ceea ce’a fost si’atunci taci… Te infiori cand vezi cum cei din jurul tau fac din tacere poveste. Nu mai stii unde e inceputul, nu mai stii unde e sfarsitul. Doar taci. Pe langa tine toti tac, o tacere infioratoare. De ce? Nici macar tu nu mai stii. Niciun cuvant, nicio vorba. Nimeni nu mai are nimic de spus… Momentul ala cand esti parca anacronic in propria ta viata, cand, desi esti actor principal in ea, rolul parca iti e stabilit d’un Dumnezeu nemilos, crud.

Credeti ca viata e grea? Asteptati sa cititi povestea unui om care si’a pierdut, datorita indolentei unor autoritati condamnabile, copilul.

September 24, 2013

Vai de curu’ nostru…

Politica? Vorbim despre o poveste intinsa pe cativa zeci de ani. O poveste scrisa de un prozator c’o imaginatie de cacat, cu niste personaje de tot cacatul. La asta se rezuma in ultimile decenii semintia Romaneasca. Cum am ajuns aici? Greu de stabilit. Biata Romanie a avut ghinionul de’a se infaptui pe o bucata de pamant la care bunul Dumnezeu a uitat masura cand a facut cadouri. Totusi. La ce’ti foloseste faptul ca ai femei frumoase daca’s curve? De acuzat? Nu e cazul. Cum ar putea fi cand barbatii sunt fie betivi, fie preoti homosexuali, talhari, violatori sau pur si simplu niste putori ordinare. Exceptii? Da. Cui folosesc? Nimanui.

Avem oameni de’o valoare incomensurabila. Cui foloseste? Pentru fiecare diamant avem 100.000 de cacati gata sa acopere orice urma de stralucire. Cui dracu’ foloseste? Avem oameni buni, primitori, ospitalieri si muncitori. Cui foloseste? Pentru fiecare dintre ei exista cate o suta de mii de exemple care dovedesc ca mai bine furi, inseli, talharesti sau iei 30 de arginti pentru a amagi un biet ignorant. De ce? De ce nu?

Suntem ignoranti. Credem in Dumnezeu pentru ca ne e frica de iad. Nici macar aici nu suntem originali. Suntem “one in a million”. Degeaba, suntem atat de orbiti de clisee incat nici daca ne da palme realitatea nu o vedem.  La ce ne foloseste un Brancusi, un Tutea? Ce sa faci cu asemenea capodopere daca tie iti place mai mult cacatul mancat de o maimuta oligofrena cum e Mircea Badea sau ce tampoane foloseste o curva penala cum sunt astea pe care deja copilele noastre le adora? Unde am ajuns? Unde suntem? Spre ce ne indreptam?

DA, Nu sunt toti la fel. Fireste ca multi or sa’mi sara in cap ca generalizez… Voi faceti’va treaba. Sariti cat de sus puteti, cat va permite constiinta. Ne vindem pielea ieftin, nu puteti contesta asta. Nici faptul ca, fie ca vrem sau nu, ne transformam in prostituate ieftine nu putem contesta.

Va deranjeaza realitatea asta? Mi se rupe.

September 24, 2013

Noua tiganeala. Un show Capatos

imagesDaca te mananca in cur sau n’ai somn, te uiti la “Un show pacatos”. Emisiunea asta este facuta daca nu stiati de un nene pe care il cheama Dan Capatos. Asta daca nu stiati. Daca stiati… Inseamna ca nu doar pe mine ma mananca in cur. Asa, vorbeam de emisiunea asta, de “Un show pacatos” adica. Dan Capatos, tu nu esti, nu ai sa fii si nici n’ai fost vreodata o somitate. Ai un cap cat un cap de bou insa asta nu’ti confera neaparat o inteligenta debordanta. Trecem peste asta. Mananci si tu o paine.

In ultimile 3.268 de episoade, la tine in emisiune vedem un tzagan care arata ca un clitoris tamponat frontal de’o Skoda 1000 MB, pe Leo de la Strehaia. Ast’ baietas a dat unei pocnitori o masina si pentru ca pocnitoarea nu a stat la caprarit. Tizaganu’ isi vrea masina inapoi. Pana aici am inteles. Nu am inteles cine e pocnitoarea. Zice ca o cheama Lore…

Mai fratili mieu, eu nu am vazut in viata mea otrava mai penala, mai vulgara, mai jegoasa si mai dizgratioasa cum e fiinta asta. Dumnezeule, de unde a aparut? Romania are femei frumoase, cum sa arate una in halul asta? Din ce groapa a iadului a iesit depozitul asta ambulant de microbi? Unde ati gasit’o, fratilor? Cum sa dai asa ceva la televizor?

In emisiune mai e un homalau. Unu’ care rade ca prostu’ la orice replica, unu care arata ca un penis cu barba. Prea mic pentru un prezervativ mult prea mare. Asta, penisu’ adica, tre’ sa’i tina isonu’ lu Dan Capatos.

Daniel, tata, e fascinant cat de multa subcultura, cate prostie si prost gust poti promova in emisiunea asta a ta. Apropo de gagica aia care danseaza prin platou: de ce i’a dat Dumnezeu picioare? Vad ca tot in maini merge. Faceti ceva la machiaj sa’i dispara ranjetul ala tamp de pe fata. Sau macar platiti’o, pare ca bonurile de masa nu’i mai ajung.

Ps. In emisiune is doi homalai, iar pe dizgratioasa o cheama Loredana Chivu. Asa reiese din studii.

September 23, 2013

Radu Banciu s’atat…

159233sDatorita derapajului din ultima vreme ai putea sa ti’o iei. Punct. Aici cred eu c’ai gresit. Esti patimas in ceea ce faci insa, din pacate, asta nu’ti confera circumstante atenuante.

Imediat ce povestea copilului sfasiat de caini a devenit publica, toti le’am fi vrut pielea pe bat. Daca cineva spune ca nu, mananca rahat aiurea. De la cel cu sfarcu’n gura pan’ la cel cu barba sura, toti i’ar fi vrut morti. Hai sa nu fim ipocriti! Fierbea sangele in noi. Corect? Eu zic ca da.

Dupa ce Banciu a bravat la faza cu jupuitul unui caine contra cost, l’au injurat zece mii de oameni care gandesc lucid si inca 12 milioane de vaduve ofuscate. De ce? Alti zece milioane i’au dat dreptate. L’au injurat in cor pentru ferocitatea lui? Cacat, sunt fan Banciu. Punct. Acum ce’ar trebui sa fac? Sa nu mai fiu pentru ca majoritatea cunostintelor l’au futut in gura? Bun, nu am fost de acord cu ce’a spus. Daca formula altfel, era alta treaba? De fapt ce’a facut? A incurajat o fapta salbatica? Ma scuzati, sunteti retardati, zombie sau hipnotizati sa faceti ce va cere unu’ la televizor? Oh, wait. La cum si pe cine votati, intrebarea devine retorica prin excelenta.

Suntem atat de indreptatiti sa dam cu pietre, atat de justificat facem asta… Nu e de mirare ca nu mai avem material sa facem drumuri. Va doare mintea de ce’a zis Banciu? De ce face clasa politica in Romania nu va doare? Care’i asa ofuscat de fapt? Ala care ar muri cu cainele de gat daca i’ar omori lui copilul? Suntem facuti prosti in fata de parlamentari, de marile corporatii si nu ne mai suparam, ne asumam conditia de imbecili si gata. Zice unu’ ca ar jupui un caine si vai! se trezeste in noi spiritul civic. Ce sa’ti spun, e de mare angajament reactia asta. Aveti de ce sa fiti mandri de voi, spiritul vostru civic nu mai e ca o mamaliga. Toti suntem pittbuli acum. A luat un golan o copchila cu japca, ziua in amiaza mare. Voi, bravi si demni cetateni, ce’ati facut? V’ati facut ca nu vedeti? Nu prea am vazut reactii justitiare in situatia aia. Unde va e curajul si indignarea in cazul asta?

September 20, 2013

Pensionari? Pe unii din ei i’as rastigni. I’as trage pe roata.

Este probabil ultima data cand scriu pe marginea subiectului. Mi’e lehamite deja. Desi e foarte posibil sa’mi spuna lumea ca exagerez, am sa risc si’am sa’mi spun parerea despre situatia asta.  Mi s’a acrit sa vad pensionari cum se plang, mi s’a acrit sa’i aud cum ca ei au muncit toata viata. Mi’e lehamite sa vad copiii de 75 de ani ale Iuliei Albu cum urla de’ti sparg timpanele ca au facut ceva in viata. MI S’A ACRIT!

NU, nu am treaba cu batraneii care intr’adevar au facut ceva, nu am treaba cu cei care au tocit strunguri sau au dat la sapa cat e ziua de lunga. Nu, nu am treaba cu ei. Am treaba cu nenorocitii astia carora le platesc pensia, la ordinarele astea cu par indigo in cap si buze de zici c’au dat limbi toata noaptea unor femele de babuin la ciclu. Ma credeti? Mi s’a acrit efectiv sa aud scuze cand cersesc un loc in troleu sub pretextul ca ele au muncit toata viata.

Taraturi, ma doare in cur pentru ce ati muncit voi toata viata! Nu pentru mine, va asigur. Ati muncit sa va faceti case, mobile si concedii la mare. Futu’va muma’n cur de lipitori ordinare! Ati muncit sa’i tineti pe cei care pe vremea voastra erau pensionari. Nu pe mine. Eu muncesc de la 17 ani sa luati voi pensii. Sa iesiti cu nepotii in parc. Nepoti pe care, daca nu vi’i omoara cainii, vi’i fut pedofilii sau vi’i loveste masina. Ardi’v’ar focu de hoaste! V’as baga pe toti in lagare de exterminare. S’asa nu mai produceti nimic.

Daca mama mea venea acasa cu un singur copil din doi, sa fiti foarte siguri ca O RASTIGNEAM. Pe cruce, ca pe Isus. O spanzuram cu mana mea. NU imi aranjam barba sa arat bine la televizor.

Arde’v’ar focu de nenorociti! Un copchilas a murit in cine stie ce chinuri pentru ca o nenorocita ordinara de baba statea la barfa.

La puscarie cu tine, ordinara nenorocita!

September 20, 2013

Momente.

Ma enerveaza asta cu “momentul ala cand”… Cand ce? Care moment? Momentul trece repede. E ca o clipa. Clipesti din ochi si gata. Ala e momentul. Ce ai timp sa faci intr’un moment? Hai ma, vii sa facem cutare? Stai un moment. Moment. Hai, a trecut momentul, vii? Dureaza mai mult sa spui moment decat durata lui in timp. What the fuck? Esti gata? A venit taxiul. Daaaa, un moment… Pac, a si trecut momentul ala. De ce mai ai nevoie de ceva care se intinde pe’o distanta irelevanta in timp?

De ce nu spui ca mai ai nevoie de… nu stiu, mai stai 3 minute. “N’am terminat inca.” “Mai are Fuego un refren si nu vreau sa’l pierd, iubitul meu, stii ca’l ador.” Pfff… “Iubitule, suntem in mare graba. Ne asteapta Popestii sa mergem la restaurant, esti gata?” “Da, scumpa mea. Te astept.” Bine iubitule, da’mi un moment.””  Si’i dai, si’i mai dai unu’. Dupa vreo 3 miliarde de “momente” trebuie sa te barbieresti din nou. Barba ta are deja 5 milimetri de cand astepti sa treaca momentul asta.

A observat cineva? Momentul unei femei e diferit de momentul unui barbat. Cand un nene iti zice ca vine intr’un moment, sunt sperante. Cand iti spune femeia insa… Grav. Un banal spermatozoid care pluteste in deriva, isi implineste menirea. Se face om. Pana se termina “momentul” asta la femei, pleaca rezultatul spermatozoidului nostru la armata. Momentul ala in care constientizez ca se lasa cu repercursiuni dupa articolul asta.

Pfff…

%d bloggers like this: