Posts tagged ‘Eroi’

November 7, 2015

Daca nu suntem numere, ce altceva suntem? Eroi?

stelian-fulga-otv-150x150Tinerii decedati in #colectiv ( ca tot ne plac hastagurile de ne cacam pe noi), au murit ca niste oameni ce se gaseau, NU ca niste ingeri. Ok, acceptand ca raiul exista, eventual s’au dus acolo. S’au dus ca niste oameni care au murit si’au ajuns in rai. NU e obligatoriu sa fi fost direct ridicati la rang de ingeri? Intelegeti?
Tinerii din #colectiv sunt victime, nimic altceva. Asa cum doctorii care i’au salvat nu sunt eroi, asa cum pompierii care i’au salvat nu sunt eroi. Sunt profesionisti care si’au facut datoria. Noi platim profesionisti ca sa’si faca datoria, nu platim eroi. Intelegeti?

Da, accept cu maxima responsabilitate si respect titlul de erou dat acelor oameni care au pierit in flacari pentru a salva alte vieti. Aia da, sunt eroi, nimic de discutat. Discutabila e titulatura data anapoda. Noi nu suntem o natie de eroi. Noi suntem niste curve penibile, niste lasi la care li se caca de zeci de ani in cap blenoragii ca Cristiana Anghel, Zgonea, Oprea, Ciorbea, Tariceanu, Ponta sau alte forme de hoituri oportuniste. Intelegeti? O natie la care o laba trista ca Maruta sau Capatos ajunge sa fie lider de audienta, nu e o natie de eroi.  E o natie de manelisti penibili.

Terminati cu eroismul. Eroism inseamna altceva.

Advertisements
January 27, 2014

Pastrati’va eroii. Eu nu’i vreau…

images (1)Vedeti voi? Uneori venim pe lume cu o karma de tot cacatu’. Abia dupa ce mori afli c’ai fost un om minunat, ca toata lumea te’a respectat si, mai rau, ca moartea ta a inspirat cateva milioane de adoratori de telenovele. Karma… Rogu’va, daca asocierea cuvantului “cacat” cu “karma” sau “erou” vi se pare nepotrivita, fiti indulgenti. Nu mi’o luati in nume de rau! E doar o insiruire de ganduri, niste fraze care impreunate ar trebui sa proiecteze o concluzie proprie si personala. Moartea unor inconstienti, unor “eroi”, imi confera dreptul la o parere. Ca d’aia au murit, sa aiba tot prostu’ dreptul la o parere. Cred ca asta se numeste libertate de exprimare.

In fine.

Omul se naste aproape obligatoriu. Traieste condus de niste standarde alese de altul, apoi moare. E simplu. Poti fi sigur ca nu alege sa moara, nici cand, nici cum… El moare pentru ca asa a picat. Poti muri cu o bucata de salam in gat, inecat cu o bucata de mamaliga sau mort de beat intr’un sant. Nimic special, mor zilnic mii de oameni, milioane. Parte din ei sunt cei care sunt numiti eroi dupa ce’au murit. De ce? Nu stiu, n’aveti decat sa mergeti la tintirim sa’i intrebati.

Realitatea??? Adevarul e ca mori ca un prost. Fix pulea e atat de naiv incat sa creada ca cineva cauta sa moara intr’un fel onorabil. Da, eviti sa mori cacandu’te. Suntem atat de orgoliosi incat nu concepem ca am putea fi gasiti intepeniti pe wc, morti in timp ce ne cacam. Deci? Despre ce vorbim? Despre dorinta noastra de’a vedea in altii aptitudini de care noi nu suntem in stare? Cine sunt eroii? Cei care fac ceva cu adevarat eroic? Cei care au fost ridicati la rang de eroi ca’n armata? La apelul bocancilor? De catre corul de bocitoare care n’au altceva de facut in afara discutiei despre cum a murit Cucu, Pafnutie sau nea Gligore din colt?

Moartea vine si de cele mai multe ori nu te anunta. Te gaseste intr’un context pe care viu fiind ti’l asumi. Punct. Initiativa e cel mult laudabila, moartea a venit pentru ca a venit, nu pentru ca esti tu erou. In inconstienta ta, tu mori ca prostu’. Vin 236 de indivizi si te ridica la rang de erou. Apoi vin neamurile. Rudele. Vin si vorbesc despre tine, despre cat de fain erai tu cand nu erai un hoit de lux. Vorbesc despre tine contra cost pana ajunge sa fie scarbit si cel mai influentabil spectator. Astia sunt eroii din ziua de azi.

September 5, 2013

Noblesse Oblige (articol despre coaie)

images-6Despre vitejie ce sa spui? La nivel declarativ toti suntem zmei. Toti suntem gata sa ridicam pumnul in aer, sa punem mana pe arme, daca avem. N’avem? Nu’i bai, punem mana pe furci si topoare. Ca stramosii nostri. Ma, va dati seama cate injuraturi ne luam de la fantomele alora? Pai, cand stau ei si discuta despre una sau alta, cand or ajunge la capitolul “azi”, ce’or zice? Uite Gheorghe, ti’am zis eu ca n’are rost sa mergem la razbel. Nu mai bine stateam noi acasa? Am mai si murit ca prostii. Tu’ti Dumnezeii ma’tii de betiv! Mai bine stateam acasa si ne craceam femeile. Or fi ele urate, da’ macar ramaneam vii.

Ne facem implant de par, ne bagam silicon in sani, buze, ni’l implantam in buci sau in mataranga, sa fie mai mare. Asa stim noi sa fim barbati. Baaaai, coaie ar trebui sa ne implantam. Noi d’alea n’avem. Cum spunea iubita mea in dimineata asta cand vedea cum isi paseaza aia tot felul de culpe de la unu’  la altu’: coaie tata, oua, unde-s coaiele? In Romania este o lipsa acuta de coaie. Nimeni nu mai are.

July 16, 2013

Uratilor

Snapshot_2013-07-16_205755M’am tot gandit daca sa scriu despre copilul bolnav de sindromul Down, cel care a luat bacul. In mintea mea sunt multe si’s a dracu de amestecate. Pe de’o parte mi’e greu sa cred ca a reusit pe bune asta, imi e greu pentru ca am interactionat cu astfel de oameni. Stiu in oarecare masura care e capacitatea lor intelectuala. Imi e greu pur si simplu. Sa ma ierte Dumnezeu pentru faptul ca nu sunt foarte convins. Pe de alta parte tin cont de alt aspect. El a vrut sa faca asta. Desi din ce se spune, numa usor nu i’a fost la scoala, el a vrut s’o faca…

” Il vedeam rugandu’se”

“Iar ajung acolo, iar or sa ma bata”

Cat de cruzi putem fi uneori? De ce cel frumos nu’l poate accepta pe cel urat ca fiind egalul lui? De ce un grasut e marginalizat la scoala? Avem o teama viscerala ciudata, ne e frica sa dam mana cu un om care sufera de’o boala pe care nu o intelegem. De ce? Daca vedem un nebun pe strada suntem tentati sa credem ca urmeaza sa ne stranga de gat. Oameni imobilizati in scaune cu rotile sau “uitati” prin spitale sunt izolati de restul lumii.

Ce pretentii sa ai la copii in conditiile in care parintii au un comportament dezaxat? Daca tu ca parinte nu’ti lasi copilul sa interactioneze cu un alt copil doar pentru ca sufera de’o boala, cum poti avea pretentia ca acest copil sa creasca frumos? De ce esti mirat cand chemat la scoala fiind, afli ca fii’tu a batut un alt copil doar pentru ca e gras, pentru ca nu are o mana sau pentru ca e paros? Te arati ca fiind foarte mirat de astfel de reactii, nu? Oare unde a invatat ca cine nu e chipes sau intreg nu merita atentia?

Spartanilor. Daca un copil e mai slab sau se naste cu o deficienta trebuie omorat? De unde superioritatea asta? Da, am vazut cu ochii mei cum o mamica vorbea foaaarte superior unei alte mamici care avea un copil imobilizat intr’un scaun cu rotile.

Baiatul meu e asa, e pe dincolo… Cealalta mama asculta si zambea. Tot repeta ca’i bine, ca sa fie el sanatos, ca sa fie… Cum sa fie? Sa se dezvolte si sa devina un alt iritat ca trebuie sa intretina un handicapat? Sa intretina un alt inutil?

Vreti eroi? Nu va mai uitati la filme proaste. Sunt multi eroi langa voi. Va dau eu cateva exemple daca aveti o problema in a’i localiza. Vedeti prin pozele prietenului meu Tepes cum arata o mama care are grija de copilul ei, vedeti prin pozele Cameliei cum e sa fii mama de copil cu sindromul Down si lista poate continua.

Aia sunt eroi, aia sunt oameni puternici. Vreti exemplu de oameni cu suflet mare? Luati de exemplu profesorii care l’au examinat pe tanarul care a luat bacul. Si’au riscat cel mai probabil painea pentru a face o bucurie unui astfel de copil. Oameni care si’au depasit conditia.

Bine, generalizez. Iar o sa’mi zica lumea ca’i bag pe toti in aceeasi oala. Fie, imi asum asta. Si asta.

Concluzia? Ramanem o natie de curve

%d bloggers like this: