Cate ceva despre ipocrizie.

Snapshot_2014-02-26_235208“O fetita din Siria care vinde guma de mestecat pe strada pentru a supravietui. Un personaj care a generat o adevarata isterie printre internauti. Toti vor s’o infiezeze insa cred ca nimeni nu stie de ce…
Ma intreb, o vor pentru ca e inuman de frumoasa? Oameni slabi! Daca era o tiganca urata si mustacioasa o mai voiau? Biete animale fara constiinta.”

Am revenit ulterior asupra afirmatiei, nu animale. De fapt e departe de asta. Un animal nu si’ar trimite copchilul sa vanda lame de orbit pe strada. Nici n’ar fi dispus sa adopte un pui pentru ca e teribil de frumos. Daca situatia o impune, o face. Punct. Povestea e ca, dupa ce’au vazut poza acestui frumos copil, mii de internauti s’au oferit s’o adopte… Nobil gest, habar n’aveau cine e, de unde e, dar o voiau. Toti o voiau. De ce? Da’ chiar asa, de ce? Ah, brusc ne’am sensibilizat? Nu’i nimic, pe fetita din fotografie nu o puteti avea. Puteti avea altii, doamnelor si domnilor!

Aveti idee cam cati copii abandonati sunt numai in Bucuresti? In Romania? Nu, nu cred ca stiti. Ati incercat sa aflati cati sunt imediat dupa ce’ati vazut poza? Ca toti erati gata sa adoptati un copil. Banuiesc ca nu’l vreti neaparat pe asta incredibil de frumos, poate fi si unu mai uratel, nu? Poate unul bolnav, unul care nu zambeste atat de frumos. Ce ziceti? Va bagati? Daca ati fi fost niste parinti minunati pentru aceasta fetita, de ce n’ati fi si pentru alt copil?

Critic? Poate. Am o prietena care’si rupe ciubotele carand la spital copii bolnavi, copii care nu sunt ai ei, care de fapt sunt ai nimanui. Pe banii ei, dragilor. Da, ea probabil ar fi indreptatita sa infieze copilul asta. Voi? Voi vreti un pet, o jucarie splendida. Vreti sa fiti invidiati si adorati pentru frumusetea de copil pe care o aveti. Sa bravati cu faptul ca ati fost sufletisti, c’ati dat un camin unui copil.  Realitatea? N’ati da un covrig unui aurolac rebegit de frig.

D’aia doamnelor si domnilor cred ca sunteti niste ipocriti. Se impune sa’mi cer scuze animalelor pentru ca le’am prins intr’un context neinspirat.

Ps. Chiar asa, daca era o cioara mustacioasa o mai voia cineva?

Advertisements

5 Comments to “Cate ceva despre ipocrizie.”

  1. Corect! Fara fapte, cuvintele sunt goala fanfaronada, la moda in tara noastra!

  2. n’avem timp,omule…Isus cere like-uri la greu frumos inramat in haine fresh si manichiura facuta…unde sa mai incapa si maruntii lumii???

  3. Faceti o incercare de a adopta un copil in Romania. Veti fi purtati pe drumuri, si veti ajunge sa renuntati. Nu este o gluma, este o realitate, trista. Asta este Romania.

  4. iara ai pus degetul pe rana.

Comenteaza acum cat nu's atent

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: