Ziua in care nu s’a intamplat nimic.

Si timpul pare sa refuze sa mai curga.  E acel moment in care parca mergi in urma ta pe strada si iti studiezi nervos miscarile, reactiile. Previzibilul te plictiseste si te enerveaza. Te enerveaza ca vrei sa faci atat de multe insa iti reusesc atat de putine, ca vrei parca sa mergi inainte insa o ghiulea legata de picior face ca totul sa para atat de greu…

Snapshot_2013-08-04_175018Este acel moment in care tot ce faci iti pare a fi un deja vu. Vezi locuri si intamplari cu povestea lor, o poveste la fel de previzibila si de enervanta ca si momentul in care realizezi ca tot ce faci e mai banal decat urmatorul pas pe care urmeaza sa’l faci.

Realizezi ca’ti e dor de locuri, de oameni. Ca nu iti pare rau pentru ce’a fost. Ca’ti pare rau pentru ce nu ai lasat sa fie. Iti pui intrebari pentru care nu ai avut raspuns la momentul potrivit. Te enerveaza cele pe care le gasesti acum… Multa lume zice ca daca vrei un raspuns sincer la o intrebare trebuie sa ti’o pui tie.

Gresit.

In astfel de momente esti singurul la care nu ar trebui sa’i pui intrebari. N’ai avea raspunsuri. Poti spera cel mult la niste justificari banale… Inutil, nu’ti folosesc la nimic.

Iti vine sa spargi ceva. Sa bei sau sa’ti iei lumea in cap. Realizezi totusi ca nici macar asta nu ti’ar folosi. Mananci si parca mancarea se duce unde nu trebuie, parca o bere bauta se evapora inainte sa’ti atinga interiorul. E acel moment in care nu mai vrei nimic. Cand nu numai ca te simti inutil, esti parca incomplet.

Neterminat…

 

Advertisements

Comenteaza acum cat nu's atent

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: