Talking to my unborn child…

E hai, multi or sa’ti spuna ca esti nebun. Mai bine ramane secretul nostru, ce zici? Asa o sa’mi spui oricum peste ani. Cand mami nu ma lasa cu inghetata inainte de masa, o sa furi putina pentru mine, da? Nu? Stim amandoi ca da. Spune ca da… Ma uitam prostit la copil si nu intelegeam ce fac. O pereche de ochi mari ma fixau asteptand parca raspunsul pe care deja il avea. De unde? Simtindu’mi nedumerirea, mana aia de om chicoti. Eeeee, uita’te bine la mine. O sa ma ai peste ceva vreme…

Pardon? Bun. Tuica asta are totusi ceva in ea. Ca vorbesc cu un copil cat un porumbel e deja evident, ca mai e si’al meu…

Daaaaa, alt tau sunt. Bine, o sa fiu. Inca nu sunt… Inca. Haii, nu te uita nauc la mine…

Pai? Al meu? Cum? Cand? Doamne, cat de beat sunt? Atat de mic?

Mai tata, mai. Nici nu sunt nascut inca. Cat de mare ai vrea sa fiu? O sa fiu si mare.

Doamne ajuta, da tot razna cred c’am luat’o. Cum sa vorbesc cu un copil atat de mic? Unu nenascut mai ales…

O sa fiu taticule si nascut. Mai stii ce zici in anumite momente? Fereasca Dumnezeu sa fac un copil cum am fost eu de mic. Mereu ma amuz cand te aud spunand asta. Nici nu stii ce surpriza am pentru tine. O sa fie funnyyyyy. O sa vezi tu.

A, mai bine nu’i spune lu’ mami c’am vorbit. Facem si asta sa fie secretul nostru?

Pai cum sa’i zic asa ceva? O sa spuna ca’s nebun, ca m’am imbatat… Tu ai crede?

Lasa ma taticule, si’asa te crede. Care ar fi diferenta?

N’ar fi…

Hai, linisteste’te.

Uite, se trezeste mami. Gata

La revedere taticule…

Pentru o ultima fractiune de secunda am vazut mogaldeata. Mi’a zambit si mi’a spus strengareste. Stai linistit, o sa am multe de la tine. Cat sa’ti ajunga

……..